Raportul de țară al Comisiei Europene din 2024 privind Ungaria oferă o analiză cuprinzătoare a performanței economice a națiunii, a sănătății fiscale și a provocărilor structurale în cadrul semestrului european. După o contracție de 0,9% în 2023, se preconizează că economia maghiară va reveni cu rate de creștere de 2,4% în 2024 și 3,5% în 2025. În ciuda recesiunii economice, nivelul ocupării forței de muncă a rămas stabil, iar rata ocupării forței de muncă a continuat să depășească media UE, ceea ce indică rezistența pe piața muncii.

În ultimii ani, politicile economice expansioniste, inclusiv reduceri de taxe, majorări ale pensiilor și plafonare a prețurilor și ratelor dobânzii, au susținut consumul gospodăriilor. Cu toate acestea, aceste măsuri au contribuit, de asemenea, la vulnerabilități semnificative, cum ar fi deficite mari de cont curent și bugetare și presiuni inflaționiste accentuate. Schemele de creditare subvenționate au dus la distorsiuni ale pieței imobiliare fără îmbunătățiri substanțiale ale productivității, în timp ce intervențiile frecvente pe piața de credit au împiedicat transmiterea efectivă a politicii monetare.

Eliminarea plafoanelor de preț la sfârșitul anului 2022 a dus la o creștere a inflației, atingând o medie anuală de 17% în 2023, cea mai mare din UE. Măsurile stricte de politică monetară au redus de atunci inflația la sub 4% până la începutul lui 2024, deși inflația de bază rămâne ridicată la 6,5% în martie 2024. Creșterea salariului nominal a persistat, determinată de o piață a forței de muncă îngustă și de creșteri semnificative ale salariului minim. Balanța contului curent s-a îmbunătățit de la un deficit de 8,3% din PIB în 2022 la un excedent de 0,3% în 2023, în principal din cauza scăderii prețurilor la importul de energie și a cererii reduse de import.

Ungaria continuă să se confrunte cu vulnerabilități legate de nevoile de finanțare externă și guvernamentală. O analiză aprofundată efectuată în cadrul procedurii de dezechilibru macroeconomic a evidențiat că, în ciuda unor îmbunătățiri aduse mediului extern, progresul în materie de politici a fost limitat, lăsând Ungaria susceptibilă atât la șocuri externe, cât și interne. Deficitul bugetar rămâne o provocare semnificativă, veniturile din impozite erodate de reducerile anterioare de taxe și nivelurile ridicate ale cheltuielilor menținute de la pandemie. Cheltuielile cu dobânzile au crescut brusc, de la 2,2% din PIB în 2019 la 4,7% în 2023, ceea ce face ca costurile de serviciu ale datoriei din Ungaria să fie printre cele mai ridicate din UE. Deficitul bugetar pentru 2023 a depășit ținta guvernului, ajungând la 6,7% din PIB. Fără măsuri suplimentare, se estimează că deficitul va rămâne ridicat la 5,4% în 2024 și 4,5% în 2025, potențial stopând eforturile de reducere a datoriilor.

Beneficiile creșterii economice au fost distribuite inegal. Compensația angajaților a crescut mai lent decât venitul intern, iar transferurile sociale ca procent din PIB sunt scăzute în comparație cu media UE. Inflația ridicată a erodat valoarea reală a prestațiilor sociale și familiale, iar capacitatea sistemului fiscal și de prestații de a reduce inegalitățile rămâne limitată. În 2023, consumul individual real pe cap de locuitor a fost de 68% din media UE, al doilea cel mai scăzut din UE, indicând o deteriorare a bunăstării materiale.

Provocările structurale continuă să împiedice creșterea productivității. Economia Ungariei este puternic integrată în lanțurile valorice globale, angajându-se în primul rând în activități de asamblare care necesită multă muncă și energie, dar adaugă valoare limitată. Politicile care vizează reducerea costurilor de producție au întărit această specializare, atrăgând investiții în sectoare sensibile la costuri și consumatoare de energie. Deși investițiile în mașini și echipamente sunt mari, investițiile în proprietatea intelectuală rămân sub media UE. Stocul de investiții străine directe a scăzut în ultimul deceniu, reflectând o deteriorare a mediului de afaceri și o trecere către proprietatea internă în utilități și servicii.

Politica energetică prezintă provocări suplimentare. Gazele continuă să joace un rol semnificativ în mixul energetic al Ungariei, iar dependența de furnizarea de energie electrică din străinătate rămâne substanțială. Proiectul de plan național actualizat pentru energie și climă subliniază obiective ambițioase pentru îmbunătățirea interconexiunii energetice, dar nu dispune de măsuri specifice pentru a spori eficiența energetică, securitatea și adoptarea energiei regenerabile. Dependența de combustibilii fosili importați, în special din Rusia, rămâne ridicată, iar progresul în reducerea acestei dependențe a fost lent.

Pe scurt, în timp ce economia Ungariei este pregătită pentru redresare, provocări semnificative persistă. Abordarea vulnerabilităților fiscale, îmbunătățirea sistemelor de protecție socială și punerea în aplicare a reformelor structurale pentru a crește productivitatea și eficiența energetică sunt esențiale pentru asigurarea unei creșteri economice durabile și favorabile incluziunii.