Raportul de țară al Comisiei Europene din 2024 privind Slovenia oferă o analiză aprofundată a performanței economice a națiunii, a sănătății fiscale și a provocărilor structurale în cadrul semestrului european. În 2023, economia Sloveniei a demonstrat rezistență, realizând o creștere reală a PIB-ului de 1,6%, depășind media UE de 0,5%. Această creștere a fost determinată în primul rând de cererea internă, în special în investițiile în construcții, care au beneficiat de intrări substanțiale de fonduri UE, inclusiv cele din cadrul Planului de redresare și rezistență (RRP) și al programului de politică de coeziune 2014-2020. În ciuda inundațiilor devastatoare din vara anului 2023, care au cauzat daune mari proprietăților și infrastructurii, economia și-a menținut traiectoria ascendentă. Creșterea ocupării forței de muncă și creșterea salariilor reale au susținut și mai mult cheltuielile de consum. Privind în perspectivă, se estimează că creșterea economică va crește în 2024 și 2025, susținută de îmbunătățirea condițiilor externe, reducerea presiunilor prețurilor și nivelurile normalizate ale stocurilor.

Inflația din Slovenia a dat semne de moderare, scăzând de la 9,3% în 2022 la 7,2% în 2023. Această scădere a fost atribuită în mare parte scăderii prețurilor la energie, bunuri și alimente, în timp ce inflația serviciilor a rămas relativ ridicată până la sfârșitul anului 2023, înainte de a se modera. Se estimează că inflația va scădea în continuare, ajungând la 2,2% până în 2025. Cu toate acestea, inflația, excluzând energia și alimentele neprocesate, rămâne oarecum mai mare decât cifra generală, deoarece prețurile serviciilor continuă să crească rapid.

Piața muncii din Slovenia rămâne strânsă, deficitul de forță de muncă punând provocări pentru creșterea economică. În 2023, rata ocupării forței de muncă a atins un nivel record de 78%, iar rata șomajului a scăzut la un nou minim de 3,7%. Salariile nominale brute au crescut cu aproximativ 9,7%, în timp ce salariile reale au crescut cu 2,1%. Mai multe sectoare, inclusiv construcții, ospitalitate și producție, se confruntă cu deficite semnificative de forță de muncă, cu rate ridicate de neocupări și un număr substanțial de posturi neocupate.

Pe plan fiscal, deficitul public al Sloveniei este de așteptat să rămână sub 3% din PIB în 2024. Retragerea majorității măsurilor implementate pentru a atenua impactul economic și social al prețurilor ridicate la energie contribuie la această consolidare fiscală. Cu toate acestea, se estimează că cheltuielile legate de reconstrucția la inundații vor ajunge la 1,0% din PIB în 2024, scăzând treptat în anii următori. Aceste cheltuieli vor fi parțial compensate de o cotă mai mare a impozitului pe profit și de un nou impozit pe activele bancare pentru perioada 2024–2028. Se anticipează că investițiile publice finanțate la nivel național vor rămâne ridicate, la 5,3% din PIB în 2024. Finanțele publice vor fi, de asemenea, influențate de implementarea treptată a reformelor în îngrijirea pe termen lung, sănătate și sistemul de salarizare din sectorul public. În special, datoria guvernamentală a scăzut sub 70% din PIB în 2023 și este pe o traiectorie în scădere. În ultimii ani, Slovenia a făcut progrese semnificative în dezvoltarea tehnicilor de bugetare ecologică.

Pe scurt, economia Sloveniei prezintă reziliență și perspective de creștere pozitive, susținute de cererea internă robustă și de utilizarea eficientă a fondurilor UE. Cu toate acestea, provocările persistă, inclusiv penuria de forță de muncă, presiunile inflaționiste în servicii și necesitatea unei discipline fiscale continue pe fondul eforturilor de reconstrucție și reformelor structurale. Abordarea acestor probleme va fi crucială pentru susținerea creșterii economice și pentru asigurarea sustenabilității fiscale pe termen lung.