Raportul de țară al Comisiei Europene din 2024 privind România oferă o analiză cuprinzătoare a performanței economice a națiunii, a dinamicii pieței muncii și a sănătății fiscale. În 2023, creșterea PIB real al României a încetinit la 2,1%, în scădere de la 4,1% în 2022. Această încetinire s-a datorat în primul rând condițiilor financiare stricte, dezinflației lente și creșterii slabe a creditului privat, care au constrâns colectiv veniturile reale disponibile și cererea internă. În plus, cererea externă redusă a afectat negativ producția de producție. În ciuda acestor provocări, piața muncii a rămas robustă, salariile reale înregistrând o creștere pe măsură ce inflația s-a diminuat în a doua jumătate a anului. O creștere notabilă a investițiilor în infrastructura publică finanțate de UE a contribuit la compensarea scăderii consumului privat și a exporturilor. În consecință, deficitul de cont curent s-a redus la aproximativ 7% din PIB în 2023, reflectând atât moderarea cererii interne, cât și îmbunătățirea termenilor de schimb. Cu toate acestea, acest deficit rămâne substanțial, determinat în mare parte de deficite guvernamentale semnificative

Privind în perspectivă, se estimează că creșterea economică va accelera până la aproximativ 3% atât în ​​2024, cât și în 2025, alimentată de veniturile disponibile reale mai mari, care se preconizează că vor stimula consumul privat. Această creștere anticipată a venitului disponibil este în mare parte atribuită cheltuielilor din sectorul public și creșterilor semnificative ale salariilor și pensiilor. Se estimează că investițiile vor rămâne rezistente, susținute de o orientare fiscală favorabilă și de o finanțare solidă a UE, inclusiv alocările din Facilitatea de redresare și reziliență și din fondurile politicii de coeziune. Cu toate acestea, se preconizează că deficitul de cont curent va persista la niveluri ridicate în această perioadă

Inflația a dat semne de moderare, indicele armonizat al prețurilor de consum fiind în medie de 9,8% în 2023, în scădere de la 12% în 2022. Această scădere a fost influențată de o politică monetară mai strictă, o activitate economică mai slabă și scăderea prețurilor la energie. În ciuda acestei scăderi generale, inflația de bază a rămas ușor peste 10% la sfârșitul anului 2023, determinată parțial de creșterile rapide ale salariilor, în special în sectorul privat, și de contribuțiile semnificative ale bunurilor industriale consumatoare de energie. În timp ce creșterea prețurilor este de așteptat să încetinească în continuare, până la aproximativ 4% până în 2025, există riscuri pozitive pentru inflație dacă salariile și pensiile continuă să crească rapid.

Analiza aprofundată a Comisiei Europene în cadrul procedurii de dezechilibru macroeconomic a identificat vulnerabilități în curs de desfășurare în România legate de deficitele sale curente și fiscale substanțiale. Deficitul extern a fost pe o traiectorie ascendentă în ultimul deceniu, exacerbată de deficitele guvernamentale mari. Deficitele guvernamentale mari persistente în cadrul politicilor actuale pot crește gradul de îndatorare externă, sporind dependența de finanțarea externă și expunând țara la schimbări în sentimentul investitorilor și la șocuri externe.

Pe piaţa muncii, rata de ocupare a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20-64 de ani a crescut la 68,7% în 2023, dar rămâne printre cele mai scăzute din UE. În special, persistă decalaje semnificative în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, în special în rândul femeilor și al persoanelor cu dizabilități, ambele depășind mediile UE. În plus, lucrătorii slab calificați se confruntă cu provocări considerabile, cu o rată de ocupare a forței de muncă de 44,9% în 2022, semnificativ sub media UE de 57,2% și substanțial mai mică decât rata pentru persoanele din România cu niveluri de calificare mai ridicate.

Pe scurt, în timp ce economia României a demonstrat rezistență pe fondul diverselor provocări, ea continuă să se confrunte cu probleme structurale, inclusiv deficite fiscale și de cont curent semnificative, presiuni inflaționiste persistente și disparități pe piața muncii. Abordarea acestor provocări este crucială pentru asigurarea unei creșteri economice durabile și favorabile incluziunii în următorii ani.