Raportul de țară al Comisiei Europene pentru 2024 privind Lituania oferă o analiză cuprinzătoare a performanței economice a națiunii, a sănătății fiscale și a provocărilor structurale în cadrul semestrului european. În 2023, economia Lituaniei a cunoscut o contracție modestă de 0,3%, atribuită cheltuielilor reduse ale consumatorilor, exporturilor slabe și condițiilor de finanțare stricte. În ciuda unei reveniri puternice a PIB-ului real după un prim trimestru negativ, economia a stagnat în a doua jumătate a anului. Exporturile de bunuri, în special în sectoarele chimic, plastic, lemn și mobilă, au fost afectate negativ de cererea globală lentă, în timp ce exporturile de servicii au dat semne de redresare. Privind în perspectivă, se estimează că creșterea PIB-ului va ajunge la 2% în 2024 și la 2,9% în 2025, determinată în principal de cheltuielile de consum și de investițiile continue.

Inflația, care a crescut la un nivel record de 18,9% în 2022, s-a moderat la 8,7% în 2023, deoarece prețurile la energie au scăzut în a doua jumătate a anului și creșterea prețurilor la alimente și la produsele de fabricație a încetinit. Se estimează că inflația indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) va scădea în continuare la 1,9% în 2024 și la 1,8% în 2025. Creșterea salariilor, deși se așteaptă să scadă de la creșterile de două cifre observate în 2023, se anticipează că va rămâne ridicată din cauza pieței forței de muncă strânse și a creșterilor minime planificate din sectorul public.

Piața muncii din Lituania a demonstrat reziliență în mijlocul provocărilor economice. Rata ocupării forței de muncă a fost de 78,5% în 2023, depășind media UE de 75,3%. Afluxul de peste 52.000 de migranți în vârstă de muncă care fug de războiul din Ucraina din februarie 2022 a contribuit la această rată ridicată a ocupării forței de muncă, cu mai mult de jumătate angajați până în al treilea trimestru al anului 2023. Cu toate acestea, creșterea totală a ocupării forței de muncă este de așteptat să scadă în 2024 și să devină negativă în 2025, influențată de noile tendințe migraționale și limitate ale fluxurilor demografice. Rata șomajului a crescut la 6,9% în 2023 și se preconizează că va crește ușor la 7,0% în 2024, înainte de a reveni la 6,9% în 2025.

În ciuda pieței robuste a forței de muncă, Lituania se confruntă cu provocări legate de deficitul de forță de muncă și nepotrivirea competențelor, care împiedică competitivitatea și creșterea potențială. Strângerea pieței muncii a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani, rata locurilor de muncă vacante crescând constant de la 1,45% în 2019 la 2% în al patrulea trimestru al anului 2023. Acești indicatori indică nepotriviri și lipsuri semnificative de competențe, în special în sectoare precum construcții, după cum a evidențiat Sondajul de investiții din 2023 al Băncii Europene de Investiții.

Pe plan fiscal, datoria publică a Lituaniei a rămas relativ scăzută, dar a dat semne de creștere. Raportul datoriei/PIB este proiectat să crească de la 38,2% în 2023 la 38,9% în 2024 și în continuare la 41,6% în 2025. Această tendință ascendentă este determinată în primul rând de un deficit în creștere, care a crescut de la 0,6% din PIB în 2022 la 208% și este de așteptat să ajungă la 208% în 2021. 2024 și 2,2% în 2025. Deficitul în creștere este atribuit în principal cheltuielilor mai mari cu pensii, beneficii sociale și salarii din sectorul public, fără creșterile corespunzătoare de impozite. Se estimează că cheltuielile publice generale vor crește de la 36,3% din PIB în 2022 la 40,7% în 2025, indicând presiunile continue asupra finanțelor publice.

Pe scurt, în timp ce economia Lituaniei dă semne de redresare, provocările structurale persistă, în special pe piața muncii și sustenabilitatea fiscală. Abordarea nepotrivirilor de competențe, gestionarea tendințelor demografice și asigurarea disciplinei fiscale vor fi esențiale pentru susținerea creșterii economice și creșterea competitivității în următorii ani.