Raportul de țară al Comisiei Europene pentru 2024 privind Spania oferă o analiză cuprinzătoare a performanței economice a națiunii, a sănătății fiscale și a provocărilor structurale în cadrul semestrului european. În 2023, economia Spaniei a demonstrat rezistență, realizând o creștere reală a PIB-ului de 2,5%, în ciuda provocărilor externe precum incertitudinile geopolitice și politicile monetare înăsprite. Această creștere a fost determinată în primul rând de evoluțiile robuste ale pieței muncii, care au susținut cheltuielile de consum și de contribuțiile pozitive din exporturile nete și din cheltuielile guvernamentale. Cu toate acestea, creșterea globală a investițiilor a rămas moderată, cu o diferență tot mai mare în raportul investiții-PIB în comparație cu media UE.

Piața muncii a continuat să aibă performanțe puternice în 2023, ocuparea forței de muncă crescând cu 3,1% și rata șomajului scăzând la 12,2%. În ciuda acestor evoluții pozitive, rata de ocupare a forței de muncă din Spania rămâne sub media UE și ținta națională pentru 2030, cu disparități regionale persistente. Ponderea angajaților temporari din sectorul privat s-a stabilizat la 14,0% în 2023, după o scădere semnificativă după reforma pieței muncii din 2021, în timp ce rata angajării temporare a sectorului public a rămas ridicată la 30,6%.

Presiunile inflaționiste s-au atenuat în 2023, inflația generală a indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) scăzând la 3,4%, determinată de o scădere a prețurilor la energie. Creșterea salariului nominal a crescut la 4,5%, puțin peste referința stabilită în acordul multianual semnat de partenerii sociali, inclusiv o creștere cu 8% a salariului minim. Această creștere a salariilor a ajutat la recuperarea unei părți din puterea de cumpărare pierdută în ultimii doi ani, care înregistraseră o scădere cu 7% a salariilor reale.

Sectorul extern al Spaniei a înregistrat o îmbunătățire, exporturile nete mai mari de servicii și o factură mai mică la energie contribuind la creșterea excedentului comercial. Poziția investițională internațională netă (NIIP) și-a continuat tendința de îmbunătățire de lungă durată, susținută de creșterea puternică a PIB-ului nominal și de un excedent de cont curent mai mare, care a crescut la 2,5% din PIB, revenind la nivelurile pre-pandemie.

Pe plan fiscal, deficitul administrației publice a scăzut la 3,6% în 2023, ca urmare a veniturilor puternice din impozitele pe venitul persoanelor fizice și pe profit, reflectând evoluțiile pozitive ale pieței muncii și profiturile crescute ale firmelor. Măsurile guvernamentale de atenuare a impactului șocurilor prețurilor la energie, cum ar fi reducerile de TVA pentru produsele alimentare de bază și sprijinul direct acordat sectoarelor de transport, au rămas substanțiale, dar au scăzut față de nivelurile din 2022. Raportul datorie/PIB a scăzut la 107,7%, susținut în principal de creșterea puternică a PIB-ului nominal.

Privind în perspectivă, creșterea reală a PIB-ului este prognozată să se modereze la 2,1% în 2024, cererea internă fiind așteptată să fie motorul cheie, susținută de cheltuielile de consum și de o revenire treptată a investițiilor. În ciuda perspectivelor pozitive, provocările rămân, inclusiv necesitatea de a aborda problemele structurale de pe piața muncii, cum ar fi ratele ridicate ale șomajului și disparitățile regionale, precum și necesitatea de a susține eforturile de consolidare fiscală pentru a asigura stabilitatea economică pe termen lung.