​Raportul de țară al Comisiei Europene din 2023 privind Spania oferă o analiză cuprinzătoare a performanței economice a națiunii, a dinamicii pieței muncii, a tendințelor inflaționiste, a sănătății fiscale și a impactului șocurilor externe, în special în contextul tensiunilor geopolitice în curs.

În 2022, economia Spaniei a dat dovadă de rezistență pe fondul incertitudinilor globale, realizând o creștere reală a PIB-ului de 5,5%. Această expansiune a fost determinată în primul rând de cererea externă robustă, în special de o revenire semnificativă a turismului internațional și de consumul privat dinamic. Acesta din urmă a fost susținut de o piață a muncii puternică și de măsuri de sprijin fiscal. Cu toate acestea, provocări au apărut în a doua jumătate a anului, deoarece puterea de cumpărare a scăzut, condițiile financiare s-au înăsprit și incertitudinea economică s-a intensificat, afectând negativ cheltuielile private, în special în rândul gospodăriilor vulnerabile și cu venituri mici.

Piața muncii a demonstrat o putere remarcabilă, ocuparea forței de muncă a crescut cu 3,1% în 2022, depășind nivelurile pre-pandemie și ajungând la aproape 70% din populația de vârstă activă, deși încă sub media UE. Implementarea reformei pieței muncii din 2021 a contribuit la o scădere constantă a locurilor de muncă temporare în sectorul privat, pe fondul creării de locuri de muncă în curs. În consecință, rata șomajului a scăzut la 12,9%, cea mai scăzută din 2008. Cu toate acestea, rămâne aproape dublă față de media UE, cu probleme structurale persistente, cum ar fi șomajul ridicat pe termen lung și al tinerilor și o prevalență ridicată a contractelor pe durată determinată în sectorul public.

În ciuda creșterii moderate a salariilor nominale de 2,9% în 2022, inflația ridicată a dus la o scădere substanțială a salariilor reale cu 5%. Șocul energetic, transmis în primul rând prin prețurile de import, a influențat semnificativ peisajul inflaționist al Spaniei. Deși țara a avut o expunere directă limitată la întreruperile aprovizionării, dependența sa substanțială de piețele internaționale de energie a făcut-o vulnerabilă. Creșterea prețurilor la energie a propulsat inflația indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) la o medie de 8,3% în 2022, atingând un vârf în lunile de vară. În timp ce inflația energetică a început să scadă în a doua jumătate a anului, inflația de bază, în special în produsele alimentare și serviciile de ospitalitate, sa accelerat, ducând la creșterea prețurilor de consum.

Competitivitatea Spaniei a rămas robustă în ciuda șocului energetic. Deteriorarea semnificativă a comerțului a fost compensată de creșterea productivității muncii și de creșteri restrânse ale salariilor, care au contribuit la menținerea competitivității costurilor. În plus, profiturile unitare au cunoscut o revenire puternică. Performanța la export a țării a fost deosebit de pozitivă, susținută de renașterea turismului internațional, permițând Spaniei să recâștige cota de piață globală.

Pe plan fiscal, deficitul a continuat să scadă, în ciuda măsurilor guvernamentale substanțiale menite să atenueze impactul prețurilor ridicate la energie. În 2022, costul estimat al acestor măsuri s-a ridicat la 1,6% din PIB, doar 0,5% din PIB alocat sprijinului direcționat pentru firmele și gospodăriile vulnerabile. Cu toate acestea, o creștere de două cifre a veniturilor fiscale a compensat impactul fiscal al acestor intervenții, reducând deficitul fiscal de la 6,9% din PIB în 2021 la 4,8% în 2022. Raportul datorie-PIB a scăzut, de asemenea, de la 118,3% în 2021 la 113,2% din PIB, susținut de o creștere nominală a PIB în 2022.

Privind în perspectivă, se preconizează că economia se va extinde cu 1,9% în 2023. Riscurile potențiale de scădere includ înăsprirea prelungită a condițiilor financiare și alte perturbări pe piețele energetice. Cu toate acestea, se așteaptă ca creșterea PIB-ului să se accelereze treptat pe tot parcursul anului, determinată de un consum privat mai puternic și de normalizarea continuă a turismului. Se anticipează că punerea în aplicare a Planului de redresare și reziliență, împreună cu programele politicii de coeziune, vor stimula creșterea investițiilor. Se estimează că crearea moderată de locuri de muncă va susține veniturile gospodăriilor, în timp ce inflația se așteaptă să se reducă, contribuind la o revenire a salariilor reale.

Pe scurt, economia Spaniei a demonstrat o rezistență semnificativă în fața șocurilor externe și a provocărilor interne. Deși s-au înregistrat progrese notabile în domenii precum ocuparea forței de muncă și consolidarea fiscală, problemele structurale în curs, inclusiv ratele ridicate ale șomajului și presiunile inflaționiste, necesită o atenție continuă a politicii pentru a asigura o creștere economică durabilă și favorabilă incluziunii.