Raportul de țară al Comisiei Europene din 2023 privind Slovenia oferă o evaluare nuanțată a traiectoriei economice a țării, subliniind atât performanța sa puternică din ultimii ani, cât și provocările structurale tot mai mari care ar putea limita creșterea viitoare. În 2022, economia Sloveniei a crescut cu 5,4%, demonstrându-și rezistența în fața incertitudinii globale și a perturbărilor economice în urma războiului Rusiei din Ucraina. Această creștere robustă a fost susținută în mare măsură de creșterea cheltuielilor de consum, de o creștere a activității investiționale și de impactul rezidual al măsurilor de sprijin fiscal. Cu toate acestea, pe măsură ce inflația globală persistă și cererea externă se diminuează, se așteaptă ca ritmul economic să încetinească. Proiecțiile pentru 2023 și 2024 anticipează rate de creștere mai modeste de 1,2% și, respectiv, 2,2%, reflectând atât constrângerile interne, cât și un mediu internațional din ce în ce mai complex.

Inflația a crescut la 9,3% în 2022 și, deși aceasta a fost determinată parțial de prețurile volatile la energie, și inflația de bază a crescut semnificativ, ajungând la 6,8% în medie. Poziția externă a Sloveniei a suferit, de asemenea, o schimbare. Deși țara a menținut istoric un excedent de cont curent, acesta s-a slăbit considerabil, balanța comercială – excluzând energia – deteriorându-se cu peste șase puncte procentuale din PIB din 2019. Cu toate acestea, Slovenia rămâne o economie dinamică și diversificată, orientată spre export. Performanța sa la export în 2022 a fost susținută de o expansiune a reexporturilor și creșterea cotei de piață, ceea ce a contribuit la atenuarea impactului mediului extern. În special, comerțul cu Rusia s-a extins în mod paradoxal în aceeași perioadă, în primul rând din cauza exporturilor de produse farmaceutice (exceptate de sancțiuni) și a creșterii importurilor de energie.

Dependența energetică continuă să prezinte provocări atât pe termen scurt, cât și structurale. Slovenia a făcut progrese notabile în reducerea dependenței de gazul natural rusesc prin diversificarea furnizorilor de energie, totuși industriile mari consumatoare de gaze, cum ar fi producția de produse chimice, hârtie și metal, care angajează 4,5% din forța de muncă, au suferit de costuri mari ale inputurilor. Intervențiile guvernamentale au contribuit la atenuarea impactului creșterii prețurilor la energie atât asupra consumatorilor, cât și asupra întreprinderilor, păstrând stabilitatea socială și economică. Sectorul bancar al țării a rămas și el un pilon de sprijin. Băncile slovene au raportat în mod constant o rentabilitate solidă, rentabilitatea capitalurilor proprii depășind 9% din 2017. Rata de adecvare a capitalului a scăzut ușor în 2022, plasându-l chiar sub media UE, dar ponderea creditelor neperformante s-a îmbunătățit la 1,9%, în conformitate cu normele europene.

În ciuda sistemului său bancar rezistent, piețele de capital din Slovenia rămân subdezvoltate și nelichide în comparație cu standardele UE. Întreprinderile slovene se bazează în continuare în mare măsură pe finanțarea bancară, în timp ce accesul la finanțarea pieței de capital rămâne limitat. Bursa de Valori din Ljubljana se caracterizează prin volume scăzute de tranzacționare și prezență minimă a investitorilor instituționali. Companiile de asigurări – în cea mai mare parte deținute de stat – alocă o parte mult mai mică din investițiile lor către acțiuni în comparație cu omologii lor OCDE, împiedicând și mai mult profunzimea pieței și încrederea investitorilor. Această subdezvoltare reprezintă o barieră în calea diversificării financiare și a investițiilor pe termen lung, în special pentru firmele inovatoare și orientate spre creștere.

Politica fiscală din Slovenia a intrat într-o nouă fază, în urma renunțării treptate a măsurilor de sprijin pentru COVID-19 și a intervențiilor temporare legate de criza energetică. Deficitul public s-a redus de la 4,6% din PIB în 2021 la 3,0% în 2022, reflectând atât creșterea veniturilor, cât și reducerea cheltuielilor extraordinare. Guvernul a implementat politici de ajutor direcționate pentru a atenua lovitura inflației și a creșterilor prețurilor la energie, dar consolidarea fiscală mai largă a fost susținută de revenirea la o activitate economică mai normalizată. Menținerea acestei traiectorii va necesita o gestionare atentă, mai ales că incertitudinile legate de prețurile energiei, inflație și comerțul global continuă să se profileze.

Pe scurt, economia Sloveniei sa dovedit adaptabilă și rezistentă, ancorată de fundamente puternice, cum ar fi diversificarea exporturilor și un sistem bancar stabil. Cu toate acestea, acum se află la o răscruce. Inflația, vulnerabilitatea energetică și o infrastructură slabă a pieței de capital prezintă toate provocări critice care ar putea împiedica creșterea și rezistența pe termen lung. Pentru a naviga cu succes în acest mediu, Slovenia va trebui să pună în aplicare reforme structurale care să-și aprofundeze piețele financiare, să sporească securitatea energetică și să promoveze o mai mare diversificare economică. Prin acțiuni de politică strategică și guvernanță fiscală prudentă, țara își poate consolida câștigurile recente și își poate susține convergența cu economiile mai avansate ale UE.