Raportul de țară al Comisiei Europene pentru 2023 privind Lituania prezintă o analiză detaliată a performanței economice a națiunii, a dinamicii pieței muncii și a provocărilor structurale în cadrul semestrului european. În 2022, creșterea economică a Lituaniei a fost împiedicată în mod semnificativ de creșterea inflației, care a ajuns la 18,9%, una dintre cele mai ridicate rate din Uniunea Europeană. Această presiune inflaționistă a fost atribuită în mare măsură creșterii prețurilor la energie în urma invaziei Ucrainei de către Rusia, care a afectat semnificativ veniturile disponibile ale gospodăriilor și a diminuat consumul real. În consecință, creșterea economică a încetinit la 1,9% în 2022, cu o contracție observată în ultimul trimestru al anului.

În ciuda acestor dificultăți economice, piața muncii din Lituania a demonstrat rezistență. Rata de activitate a revenit la niveluri pre-pandemie, atingând un record de 79,0% în 2022, depășind media UE de 74,6%. Acest lucru s-a datorat parțial gradului de angajare ridicat al persoanelor care fugeau de conflictul din Ucraina. Cu toate acestea, provocările persistă, inclusiv o ușoară scădere estimată a ocupării forței de muncă în 2023 și o rată mai mare a șomajului în zonele rurale și în rândul lucrătorilor slab calificați. Nepotrivirile competențelor rămân un obstacol semnificativ în calea capacității de angajare și a competitivității, în special în sectoare precum construcțiile, unde firmele raportează dificultăți considerabile în găsirea de forță de muncă calificată adecvat.

În ceea ce privește sănătatea fiscală, deficitul public general al Lituaniei a scăzut de la 1,2% din PIB în 2021 la 0,6% în 2022, în timp ce datoria publică a scăzut de la 43,7% la 38,4% din PIB. Aceste îmbunătățiri au fost realizate în ciuda implementării măsurilor fiscale de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie, cum ar fi compensații cu TVA pentru termoficare și subvenții pentru tarifele de energie electrică și gaz. Costul bugetar net al acestor măsuri a fost estimat la 1,3% din PIB în 2022.

Planul de redresare și reziliență al Lituaniei (RRP) joacă un rol crucial în abordarea provocărilor structurale și în promovarea creșterii durabile. Planul include reforme și investiții menite să sporească independența energetică, transformarea digitală și incluziunea socială. În special, capitolul REPowerEU din RRP se concentrează pe accelerarea implementării energiei regenerabile, îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și promovarea transportului durabil. Se preconizează că aceste inițiative vor reduce dependența de combustibilii fosili importați și vor consolida rezistența țării la șocurile externe. ​

Indicatorii sociali din Lituania au arătat o oarecare îmbunătățire; cu toate acestea, provocări rămân. Ponderea persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială a scăzut ușor între 2020 și 2021, dar ratele rămân ridicate în rândul adulților în vârstă și al persoanelor cu dizabilități. În 2021, 22,5% din populație nu și-a putut încălzi casele în mod adecvat, o cifră semnificativ mai mare decât media UE. Eficacitatea transferurilor sociale în reducerea sărăciei și a inegalității este, de asemenea, mai scăzută în comparație cu alte țări UE, evidențiind necesitatea unor sisteme de protecție socială mai eficiente. ​

Pe scurt, deși Lituania a făcut progrese lăudabile în anumite domenii, inclusiv participarea pe piața muncii și consolidarea fiscală, ea continuă să se confrunte cu provocări semnificative legate de inflație, dependența energetică și incluziunea socială. Implementarea cu succes a Planului de redresare și reziliență, în special accentul său pe tranzițiile verzi și digitale, va fi esențială în abordarea acestor probleme și pentru asigurarea creșterii economice durabile în anii următori.