Raportul de țară al Comisiei Europene pentru 2023 privind Cipru oferă o analiză cuprinzătoare a performanței economice a națiunii, a sănătății fiscale și a provocărilor structurale în cadrul semestrului european. În 2022, economia Ciprului a demonstrat rezistență, realizând o creștere reală a PIB-ului de 5,6%, depășind media UE. Această performanță robustă a fost determinată de un consum puternic al gospodăriilor, o creștere a ocupării forței de muncă și o diversificare cu succes a sectorului turismului, care a atins aproximativ 90% din nivelurile de venituri dinainte de pandemie. Cu toate acestea, se estimează că creșterea se va modera la 2,3% în 2023 și la 2,7% în 2024 din cauza încetinirilor anticipate a economiei globale, a prețurilor ridicate persistente și a politicilor monetare înăsprite.

Economia cipriotă s-a îndreptat treptat către sectoare cu valoare adăugată mai mare, serviciile non-turistice, cum ar fi tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) și serviciile profesionale, câștigând amploare. Aceste sectoare și-au crescut ponderea în totalul exporturilor de servicii de la 51% în 2016-2019 la 64% în 2022, reducând dependența economiei de turism. În ciuda acestui progres, nivelurile investițiilor rămân sub media UE, cu o concentrare semnificativă în locuințe și echipamente de transport. Investițiile pentru creșterea productivității, inclusiv în cercetare și dezvoltare, sunt încă limitate, iar productivitatea muncii se situează la 85,8% din media UE.

Cipru continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice, în special legate de nivelurile ridicate ale datoriei private, publice și externe. În timp ce datoria sectorului privat este în scădere din 2015, aceasta rămâne ridicată, parțial datorită prezenței entităților cu scop special (SPE) care umflă cifrele datoriei fără a avea un impact semnificativ asupra economiei interne. Deficitul de cont curent a crescut la 9,1% din PIB în 2022, ca urmare a prețurilor ridicate la energie și a cererii interne robuste. Deși este de așteptat să se îmbunătățească treptat, rămâne o preocupare pentru sustenabilitatea externă.

Poziția fiscală a guvernului s-a consolidat, cu un excedent al administrației publice de 2,7% din PIB în 2022 și un excedent estimat de 2,9% în 2024. Datoria publică a scăzut de la 85,6% din PIB în 2022 la 77,3% în 2023, fiind anticipate reduceri suplimentare. Cu toate acestea, provocările persistă în direcționarea eficientă a măsurilor de sprijin energetic, deoarece multe nu stimulează conservarea energiei și nu sunt destinate în mod specific gospodăriilor vulnerabile.

Implementarea Planului de redresare și reziliență (RRP) al Ciprului, inclusiv capitolul REPowerEU, este crucială pentru abordarea provocărilor structurale și promovarea creșterii durabile. Planul se concentrează pe diversificarea economiei, creșterea eficienței energetice și accelerarea tranziției verzi și digitale. Cu toate acestea, întârzierile în implementarea reformelor și a investițiilor prezintă riscuri pentru atingerea obiectivelor planului până la termenul limită din 2026.

Pe scurt, în timp ce Cipru a făcut progrese notabile în diversificarea economică și consolidarea fiscală, rămân provocări semnificative. Abordarea dezechilibrelor macroeconomice, creșterea productivității și implementarea eficientă a reformelor structurale sunt esențiale pentru asigurarea rezistenței economice pe termen lung și a convergenței cu standardele UE.