Raportul de țară al Comisiei Europene pentru 2024 privind Cipru oferă o analiză cuprinzătoare a performanței economice a națiunii, a sănătății fiscale și a provocărilor structurale în cadrul semestrului european. În 2023, economia Ciprului a demonstrat rezistență, realizând o creștere reală a PIB-ului de 2,5%, după o creștere robustă de 5,1% în 2022. Această decelerare reflectă normalizarea redresării post-pandemie și provocările externe, inclusiv tensiunile geopolitice. Privind în perspectivă, se estimează că economia se va extinde cu 2,8% în 2024 și 2,9% în 2025, determinată în principal de cererea internă, atât consumul, cât și investițiile jucând un rol important.

Investițiile private în Cipru rămân oarecum sub media UE, cu o concentrare notabilă în sectorul construcțiilor. Gospodăriile reprezintă aproape jumătate din totalul investițiilor, dublu față de media UE, ceea ce indică o cerere puternică de locuințe. În timp ce investițiile străine sunt în creștere în diferite sectoare, în special în domeniul imobiliar, investițiile de creștere a productivității, cum ar fi cercetarea și dezvoltarea, rămân scăzute. Această tendință prezintă riscuri potențiale pentru competitivitatea țării pe termen lung.

Sectorul exporturilor a cunoscut o încetinire, veniturile totale din export rămânând aproape stagnante în 2023, după o creștere semnificativă în ultimii doi ani. Cu toate acestea, sectorul turismului a înregistrat o revenire remarcabilă, atingând aproximativ 97% din nivelurile de sosire din 2019 și înregistrând o creștere anuală a veniturilor de peste 20%. În schimb, exporturile de servicii precum cele juridice și de contabilitate au scăzut, parțial din cauza repercusiunilor agresiunii Rusiei în Ucraina. Cu toate acestea, economia continuă să se diversifice, TIC și serviciile profesionale crescându-și ponderea în exporturile de servicii de la aproximativ 21% în 2016-2019 la aproape 40% în 2023.

Deficitul de cont curent a crescut semnificativ de la 7,9% din PIB în 2022 la 12,1% în 2023, evidențiind vulnerabilități precum dependența de importurile de petrol, materii prime și bunuri de larg consum. În plus, repatrierea profiturilor de către companiile cu capital străin, inclusiv băncile, a contribuit la creșterea deficitului de venit primar, care a depășit 10% în 2023. Acești factori subliniază necesitatea unor reforme structurale pentru a spori rezistența economiei.

Inflația a dat semne de moderare, scăzând de la un vârf de 8,1% în 2022 la 3,9% în 2023, în principal din cauza prețurilor mai scăzute la energie și a înăspririi monetare. Cu toate acestea, inflația de bază rămâne ridicată, influențată de creșterile anterioare ale prețurilor la energie și alimente și de cererea puternică de servicii. Se așteaptă ca inflația să-și continue tendința descendentă, aliniindu-se la ținta Băncii Centrale Europene în următorii ani.

Piața muncii a beneficiat de mediul economic pozitiv, ocuparea forței de muncă în creștere cu 1,5% și rata șomajului scăzând la 6,1% în 2023. Creșterea ocupării forței de muncă este deosebit de puternică în sectoarele serviciilor precum TIC, comerțul cu amănuntul și turismul. Salariile au crescut, de asemenea, ca urmare a mecanismelor de indexare a inflației și a pieței forței de muncă strânse, deși se preconizează că creșterea salariilor se va modera, în conformitate cu evoluția inflației.

Poziția fiscală a Ciprului rămâne robustă, cu un excedent public general de 3,1% din PIB în 2023, atribuit creșterii puternice a veniturilor care a compensat cheltuielile crescute cu salariile publice, pensiile și sănătatea. Perspectivele fiscale sunt pozitive, cu surplusuri continue proiectate pe termen mediu. Cu toate acestea, provocările persistă în direcționarea eficientă a măsurilor de sprijin energetic, deoarece multe nu stimulează conservarea energiei și nu sunt destinate în mod specific gospodăriilor vulnerabile.

Implementarea Planului de redresare și reziliență (RRP) al Ciprului, inclusiv capitolul REPowerEU, este crucială pentru abordarea provocărilor structurale și promovarea creșterii durabile. Planul se concentrează pe diversificarea economiei, creșterea eficienței energetice și accelerarea tranziției verzi și digitale. Cu toate acestea, întârzierile în implementarea reformelor și a investițiilor prezintă riscuri pentru atingerea obiectivelor planului până la termenul limită din 2026.

Pe scurt, deși Ciprul a demonstrat rezistență economică și putere fiscală, se confruntă cu provocări permanente legate de compoziția investițiilor, dezechilibre externe și reforme structurale. Abordarea acestor probleme prin implementarea eficientă a politicilor și investiții strategice este esențială pentru asigurarea stabilității economice pe termen lung și a convergenței cu standardele UE.