Raportul de țară al Comisiei Europene din 2023 privind Ungaria oferă o analiză cuprinzătoare a performanței economice a națiunii, a sănătății fiscale și a provocărilor structurale în cadrul semestrului european. Între 2017 și 2022, PIB-ul pe cap de locuitor al Ungariei a crescut de la aproximativ 69% la 74,7% din media UE, indicând o convergență notabilă către nivelul veniturilor UE. Piața muncii a înregistrat o îmbunătățire semnificativă, cu o rată de ocupare de 80,2% și o rată a șomajului de 3,6% în 2022, ambele depășind mediile UE. Cu toate acestea, în ciuda acestor câștiguri, deprivarea materială rămâne printre cele mai mari din UE, ceea ce sugerează că creșterea economică nu a fost distribuită uniform în toate grupurile societale.

Expansiunea economică a Ungariei a fost susținută de stimulente fiscale și monetare, ceea ce a condus la una dintre cele mai ridicate rate de investiții din UE din 2017. Cu toate acestea, compoziția investițiilor s-a mutat de la activele de creștere a productivității, cum ar fi mașinile și proprietatea intelectuală, către construcții, limitând potențialele câștiguri de productivitate. În 2022, productivitatea muncii în Ungaria a fost cu 32% sub media UE, evidențiind nevoia de reforme structurale în educație, inovare și mediul de afaceri pentru a stimula creșterea durabilă a productivității.

Politicile fiscale expansioniste și cererea internă puternică au contribuit la o deteriorare a balanței externe, contul curent trecând de la un excedent la un deficit de 8,2% din PIB în 2022. Presiunile inflaționiste s-au intensificat, indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) atingând 25,9% în primul trimestru al anului 2023, cel mai ridicat din UE. Factori precum creșterea prețurilor la energie, deprecierea monedei și creșterea impozitelor indirecte au exacerbat inflația, în timp ce măsurile de politică precum plafoanele ratelor dobânzii și împrumuturile subvenționate au limitat eficacitatea înăspririi monetare.

Implementarea Planului de redresare și reziliență (RRP) al Ungariei s-a confruntat cu întârzieri, în principal din cauza preocupărilor legate de independența judiciară și de protecția intereselor financiare ale UE. Planul include 27 de „super jale” menite să abordeze aceste probleme, dar de la publicarea raportului, nu au fost plătite plăți în cadrul RRP. Implementarea rapidă și eficientă a planului este esențială pentru promovarea reformelor structurale și pentru asigurarea creșterii economice durabile.

Pe scurt, deși Ungaria a făcut progrese în ceea ce privește convergența economică și performanța pieței muncii, provocări semnificative rămân în continuare. Abordarea problemelor structurale legate de productivitate, controlul inflației și implementarea eficientă a planurilor de redresare sunt esențiale pentru asigurarea rezistenței economice pe termen lung și a alinierii la standardele UE.